”Hormonii sunt de vină”  

Încă de la începutul sarcinii hormonii sunt cei responsabili de multe dintre schimbările care au loc în corpul unei femei. 

Majoritatea știm că din cauza hormonilor unele dintre noi punem mai mult în greutate, devenim din senin mai sensibile la unele mirosuri, gusturi sau suntem mai afectate din punct de vedere emoțional de ce ni se întâmplă.  

Tot hormonii sunt cei care ne activează instinctele materne și cauza grețurilor matinale pentru unele femei. 

 

Dincolo de termenul generic ”hormoni” și vina pe care o poartă pentru stările mai puțin plăcute, haideți să aflăm și despre rolul esențial pe care îl au în bunul progres al sarcinii în travaliu și apoi naștere. 

Toți hormonii au un rol important în funcția reproductivă acorpului

Toți lucrează împreună  pentru a asigura că sarcina și nașterea se desfășoară conform planului și fără problemen în majoritatea cazurilor. 

Odată ce am aflat despre proiectul prefect al naturii pentru nașterea ideală, putem să considerăm toate aspectele ce țin felul în care este conceput corpul mamei și al copilului drept actorii principali care joacă pe o scenă într-o veritabilă piesă de teatru – aceea a nașterii.

În aceeași piesă de teatru, hormonii sunt cei din spatele cortinei, din culise, care nu se văd, dar care au un rol major în asigurarea faptului că piesa de teatru are toate condițiile perfecte ca să se desfășoare optim. Ei lucrează împreună cu funcțiile deja existente în corpul mamei și al copilului și timp de nouă luni, pun la dispoziție toate resursele necesare pregătirilor, astfel încât rezultatul final să fie o reală capodoperă. 

Mai jos sunt doar o parte dintre hormonii cu rol în sarcină și naștere și doar câteva dintre cele mai importante funcții pe care le îndeplinesc.  

Aflând despre rolul deosebit de important al hormonilor în sarcină putem afla și înțelege mai bine ceea ce se întâmplă în corpul nostru, dar în același timp, putem accepta mai ușor și chiar depăși micile dezavantaje pe care aceștia le pot crea uneori. 

Hormonul FSH (hormonul foliculo-stimulant) și hormonul Luteinizant

Aceștia sunt hormoni cu rol în menținerea ciclului menstrual în eliberarea din ovar a ovulului care va fi fecundat. 

Hormonul Leuteinizant are un rol important în declanșarea pubertății. 

– detaliile mai puțin plăcute ale efectelor acestori hormoni sunt diferitele schimbări care au loc în pubertate, precum și bine-cunoscutele simptome pre-menstruale, iar acestea diferă de la o persoană la alta.

hCG (engl Human Chorionic Gonadotropin) – este hormonul responsabil cu apariția primelor două liniuțe pe testul care confirma sarcina. 

+este produs la scurt timp după concepție și de regulă, nivelul hCG se dublează la fiecare 72 ore, putând fi detectat în urină sau sânge, mai ales după 2 săptămâni de la concepție. 

+acest hormon are rolul de a semnala prezența sarcinii în corp care mai departe stimulează și întreține prezența altor hormoni precum Estrogen și Progesteron.

+încurajează sistemul imunitar al mamei să accepte noul organism, protejeazând astfel embrionul în formare

-hormonul hCG este de vină pentru grețurile tipice prin care trec unele femei în timpul sarcinii, dar și pentru sensibilitatea vezicii urinare ceea ce înseamnă vizite mai frecvente la toaletă

-scade temporar imunitatea mamei 

Progesteronul este hormonul care lună de lună pregătește locul perfect în uter pentru implantarea unui eventual embrion.  

Odată concepția fiind completă, acest hormon este responsabil cu creșterea densității și vascularității mucoasei uterine pentru a accepta implantarea și apoi pentru a susține dezvoltarea optimă a embrionului. 

+crește temporar tonusul muscular al colului uterin, care se contractă ușor pentru a împiedica pătrunderea oricărui potențial agent patogen în uter

+stimulează secreții ale glandelor cervicale care vor forma un sigiliu uterin ce conține anticorpi (așa-numitul, dopl gelatinos)

+inhibă însă orice contracții musculare ale uterului pentru a preveni o eventuală respingere a oului fecundat, precum și eliminarea altor ovule, odată ce concepția a avut loc. 

+toate aceste funcții fac din acest hormon un fel de gardian protector care susține evoluția optimă a sarcinii și nu permite ca vreo amenințare să se apropie de copilului ce se dezvoltă intrauterin. 

+pe măsură ce sarcina evoluează, progesteronul permite relaxarea musculaturii uterine ca să poată acomoda copilul în creștere, dar și să prevină un travaliu prematur

+crește flexibilitatea articulațiilor și cartilajelor, pregătind pelvisul pentru extensie și flexibilitate în momentul nașterii 

-articulațiile devin de asemenea mai moi, deci, mai predispuse la durere și căderi 

-împreună cu hCG, scade răspunsului imun al corpului mamei

+poate cauza și relaxarea mușchilor netezi ai esofagului și cei din jurul intestinelor, ducând la disconfort abdominal, reflux gastro-esfagian și stare de balonare

-tot progesteronul poate cauza și sensibilitate gingivală și inflamație, dar și acnee și creșterea activității glandelor sudoripare

Estrogenul, sau mai degrabă grupul de hormoni cu acțiune similară  (estron, estradiol și estriol) este de altfel denumit hormonul feminin, pentru că este produs într-o cantitate semnificativ mai mare în corpul femeiesc și este cel responsabil cu dezvoltarea trăsăturilor tipice de sex feminin- sâni mai mari, bazin mai larg, etc. 

Înainte de sarcină, estrogenul este cel responsabili cu maturarea și eliberarea ovulului, apoi împreună cu progresteronul asigură un mediu propice dezvoltării ovulului fecundat în uter.  

+reglează și dirijează producția celorlalți hormoni esențiali în sarcină 

+pregătește sânii încă din timpul sarcinii pentru a permite mai tîrziu hrănirea prin alăptare a  nou-născutului

+menține, împreună cu progesteronul, sănătatea și buna funcționare a mucoasei uterine asigurând lubricare optimă pentru implantarea și apoi menținerea embrionului în creștere 

+responsabil cu formarea și dezvoltarea intrauterină a organelor reproductive ale bebelușului și mai târziu, la pubertate cu maturizarea sexuală 

+facilitează creșterea fluxul sangvin pentru a se asigura că bebelușul primește oxigen și toți nutrienții necesari dezvoltării optime

+în același timp scade densitatea sangvină pentru a preveni sângerări și minimaliza eventuale pierderi de sânge 

-poate contribui la apariția venelor varicoase, formarea cheagurilor de sânge și, uneori a trombozelor

-fluxul sangvin crescut poate duce uneori la creșterea tensiunii arteriale și dureri de cap, dar și eventuale roșeți sau mâncărimi la nivelul pielii 

-tot estrogenul poate cauza pentru unele femei și hiperpigmentarea pielii, cum ar fi areolele mameloanelor pot fi mai închise la culoare si poate apărea acea ”linea negra”, sub buric) 

Relaxina 

Asa cum numele o sugerează, treaba cea mai importantă a relaxinei este aceea de a relaxa musculatura și articulațiile mamei, pregătind corpul pe tot parcursul sarcinii pentru momentul nașterii. 

+un efect special îl are asupra ligamentelor și articulațiilor pelvisului care cu ajutorul relaxinei devine realmente extensibil și flexibil.  Osul sacrum și osul coccis  care sunt poziționate în partea posterioară a pelvisului ( la spate) și osul shymphis pubis în partea anterioară, devin mobile datorită articulațiilor flexibile și moi.  Cavitatea pelvisului și deci diametrul acestuia se lărgește astfel cu până la 9 mm, adică 10-15 % mai mare, acomodând trecerea cu ușurință a bebelușului în timpul nașterii 

+tot relaxina, ajutată de progesteron relaxează mușchii netezi în corpul femeii pentru a le mări elasticitatea și flexibilitatea, ducând și la înmuierea cervixului și deschiderea lui graduală 

+acest hormon are și un effect asupra bebelușului, corpul său devenind de asemenea mai elastic și mai suplu (scheletul și musculatura)  

-un efect mai neplăcut pe care îl poate avea acest hormon este durerea de articulații și mușchi, instabilitatea și mersul îngreunat (cauzat, de altfel și de schimbarea centrului de greutate datorat burticii tot mai mari)

-poate cauza în unele cazuri și disconfort gastric (reflux gastro-esofagian) 

Prolactina altfel denumit și hormonul maternal, deoarece acesta este hormonul responsabil cu asigurarea producției de lapte matern. 

+mărește dimensiunea sânilor 

+ stimulează creșterea producției glandelor mamare, responsabile cu producția laptelui matern

– același efect stimulant îl are și asupra glandelor suprarenale care pot cauza pilozitate excesivă (mai exact creșterea părului, nu în regiunea scalpului, dar și în alte zone nedorite), dar care din fericire, va reveni la normal după naștere

Oxitocina este cel mai cunoscut hormon în rândul viitoarelor mame și e pe bună dreptate, pentru că are un rol foarte important în momentul nașterii, dar nu numai. 

Oxitocina este responsabilă cu asigurarea bunului progres al travaliului și nașterii. 

+dirijează contracțiile uterine și dilatarea cervicală 

 +controlează eliberarea de prostaglandine, care accentuează și mai mult contracțiile uterine. 

+un fel de combustibil al travaliului și nașterii – fără acest hormon mușchii uterini nu funcționează așa cum ar trebui, contracțiile pot fi ineficiente, iar în acest context, travaliul nu progresează, poate încetini semnificativ sau chiar se poate opri. 

+rol în expulzia placentei 

+rol în lactație, prin declanșarea reflexului de secreție a laptelui matern (engl. ”let-down reflex”) 

+rol în revenirea uterului la dimensiunea de dinainte de sarcină și în diminuarea hemoragiei post-natale – toate acestea prin stimularea unor noi contracții uterine

+rol în formarea și consolidarea atașamentului mamă-copil

+rol în prevenirea depresiei post-natale

-disconfortul abdominal pe care îl pot cauza contracțiile uterine în travaliu și după naștere, la eliminarea placentei sau la micșorarea dimensiunii uterine 

-declanșarea eliberării în corp este atât de sensibilă, încât uneori, atunci când mama nu e în imediata apropiere a bebelușului său, doar o imagine cu bebe sau un gând poate activa reflexul de ejecție a laptelui – ducând la bluza udată în zona bustului. 

 

Este important de menționat: 

Oxitocina nu este produsă doar în sarcină, și nu doar de femei.  

Corpul nostru, indiferent că suntem femeie sau bărbat, produce oxitocina când ne simțim calmi, iubiți, protejați, în siguranță, dar și în momentele de apropiere fizică – când suntem îmbrățișați, sărutați, mângâiați, ținuți în brațe sau pur și simplu, de mână. 

Omul este o ființă socială și este chiar dependent de acest hormon al stării de bine, pentru a putea funcționa normal din punct de vedere socio-emoțional. 

Oxitocina poate fi denumit și un hormon al emoțiilor pozitive- oamenii produc acest hormon când se simt iubiți, protejați, în siguranță și relaxați. 

Însă, dacă intervin schimbări în mediu și sunt percepute emoții negative (îngrijorări, amenințări, stress), un alt hormon este secretat -adrenalina- iar acesta inhibă producția oxitocinei. 

Acest detaliu este de fapt de importanță majoră și un aspect esențial de conștientizat de mamele care se pregătesc pentru naștere. 

Toate aceste așa-numite ipostaze ale hormonului sau situații în care corpul uman produce oxitocina sunt relevante în momentul nașterii. 

Dacă oxitocina este combustibilul pentru travaliu, atunci e nevoie ca producția ei să fie la nivel optim în organism. Ai nevoie să produci cât mai mult din acest hormon și să îți ajuți corpul cu asta prin toate modalitățile posibile. 

 

Așadar, este esențial ca mama să se asigure că are o stare mentală cât mai relaxată și calmă la naștere, să se simtă în siguranță și să aibă alături o persoană care să îi fie sprijin moral și emoțional. 

Toate acestea sunt condiții care să asigure faptul că corpul mamei produce suficientă oxitocină asigurându-se că activitatea uterină este eficientă și travaliul  acesta are un progres bun.

Reversul medaliei este că, în caz contrar, dacă mama resimte stres, frică, griji alți hormoni vor fi secretați – catecolaminele, sau hormonii stresului, care inhibă secreția de oxitocina. 

Aceștia sunt eliberați ca urmare a unui semnal de alarmă al creierelui care interpretează toate gândurile negative un semn că ne aflăm într-o situație potențial periculoasă. 

Rezultatul este tensiune în corp, ritm cardiac accelerat, pupile dilatate și pregătirea corpului de ”luptă sau fugă” și ceea ce face ca mușchii uterini să nu funcționeze eficient,  nefiind o cantitate suficientă de oxitocină care să susțină activitatea uterină, iar în consecință, se accentuează și mai mult durerea și dinsconfortul resimțit. 

O legătură interesantă de corelație este între oxitocină și melatonină. Acesta din urma este numit și hormonul somnului, fiind secretat în cantități mai mari în organism atunci când ne aflăm într-un mediu întunecat sau cu lumină scăzută. Practic, acest hormon îi spune corpului că noaptea este momentul pentru somn.
S-a constatat că secreția oxitocinei este mai mare în cadru de lumină joasă sau întuneric. Probabil pentru că noaptea suntem de obicei calmi, relaxați, poate cuibăriți în pat, poate dormim deja, acesta fiind și motivul pentru care în marea majoritate a cazurilor travaliul debutează noaptea, pe întuneric. 

 

Oxitocina și melatonina